Finanțare Socială | Social Finance Association România | SFA
AFIN și ADV România, cu sprijinul UniCredit Bank și Romanian-American Foundation.



De ce am organizat acest eveniment?


Pentru a răspunde unei provocări majore:

Cum facilităm accesul la finanțare pentru întreprinderile cu impact social?

România are peste 122.000 de entități cu impact, dar mai puțin de 0,03% din PIB provine din economia socială, în timp ce media UE este de ~7%. Conferința a oferit o platformă concretă pentru diagnoză, viziune și acțiune.


Economia socială în România: provocări, direcții strategice și soluții financiare


În Uniunea Europeană, economia socială contribuie cu aproximativ 7% la forța de muncă totală. În România, însă, această contribuție este semnificativ mai mică, în ciuda potențialului existent. Conferința „Misiune posibilă”, organizată de Social Finance Association, AFIN IFN SA și ADV România, cu sprijinul UniCredit Bank și Romanian-American Foundation, a adus în prim-plan nevoia de a accelera dezvoltarea acestui sector strategic.


Un ecosistem în formare

Alianța formată între Social Finance Association, AFIN IFN SA și ADV România își propune să creeze un ecosistem funcțional de finanțare etică. Prin oferirea de produse financiare dedicate – credite mici, fonduri de garantare, consultanță financiară – și pregătirea lansării unui fond de investiții sociale, acest ecosistem se poziționează ca un catalizator pentru dezvoltarea antreprenoriatului social în România.

Antreprenorul social este definit de capacitatea sa de a echilibra obiectivele financiare cu misiunea socială. Acesta contribuie activ la incluziune, sustenabilitate și coeziune socială, adresând probleme sistemice prin soluții inovatoare.


Participare internațională și expertiză locală

Evenimentul a beneficiat de contribuțiile unor experți din Italia, Franța, Polonia, Banca Etică și Comisia Europeană. Printre liderii locali s-a numărat Angela Achiței, fondatoarea ADV România, recunoscută pentru expertiza sa în incluziune și antreprenoriat social.

Această ediție a conferinței a pus accent pe trei direcții esențiale: diagnosticarea nevoilor comunităților, construirea unei viziuni sustenabile până în 2030 și acțiuni concrete pentru stimularea economiei sociale.


Provocări și date cheie

România se confruntă cu provocări structurale, precum:

Datele recente indică existența a 122.754 de entități cu impact social, dintre care mai puțin de 2.000 sunt certificate ca întreprinderi sociale. Până în 2027, se estimează înființarea a aproximativ 6.800 de noi întreprinderi sociale.


Pilonii dezvoltării durabile

Pentru a susține dezvoltarea unei economii sociale solide, sunt necesari următorii piloni:


Surse și modele de finanțare

Finanțarea trebuie să fie adaptată realităților sectorului social și să includă:


Exemple europene arată că integrarea acestor mecanisme poate genera rezultate remarcabile:


Concluzie

Economia socială este elementul care leagă politicile de combatere a sărăciei cu dezvoltarea pieței muncii și tranziția verde. Este nevoie de voință politică, parteneriate public-private și instrumente de finanțare dedicate pentru a-i valorifica întregul potențial.

Modelul ADV România, cu cele șase entități sale, ilustrează clar cum incluziunea prin angajare, turismul responsabil și finanțarea etică pot genera locuri de muncă protejate și impact real în comunitate.

Prin colaborare și curaj, ideile pot deveni realități care schimbă vieți.



Bogdan Merfea (Social Finance Association): „Finanțarea etică nu concurează cu sistemul bancar – îl completează. Și este posibilă.”




Angela Achiței (ADV România): „Economia socială e piesa lipsă dintre politicile anti-sărăcie, piața muncii și tranziția verde.”




Daniel Sorrosal (FEBEA): „Am aplicat un set de principii muncii noastre, pe care încercăm să le transpunem în realitate, în practica financiară. Este o alegere conștientă pe care am facut-o.”


Finanțare etică și misiune socială: Povestea AFIN din perspectiva FEBEA


Daniel Sorrosal, Secretar General al FEBEA – Federația Europeană a Băncilor Etice și Alternative, a fost unul dintre invitații speciali ai conferinței „Misiune posibilă”. În cadrul intervenției sale, a împărtășit povestea începutului AFIN, dar și principiile care stau la baza unui sistem financiar cu adevărat etic.


Geneza unui model alternativ

În timpul pandemiei, ideea înființării unei bănci etice în România a luat naștere în urma unui dialog între Bogdan Merfea și Daniel Sorrosal. Deși răspunsul inițial a fost: „Poate nu o bancă, dar începe ceva”, acel „ceva” a devenit nucleul proiectului AFIN. Prima întâlnire organizată la Iași l-a adus pe Daniel în consiliul de administrație al AFIN, ca unic membru internațional.

AFIN nu este o instituție financiară tradițională. Este un model intermediar, construit special pentru a sprijini întreprinderile și inițiativele care nu sunt acoperite de sistemul bancar convențional.


Impactul colaborării

Vizita în România și contactul cu realitățile locale l-au inspirat pe Daniel să colaboreze cu organizații active în economia socială. Un exemplu concret este agenția de turism social Wise Travel, pe care o consideră un model funcțional de economie socială aplicată.


Ce înseamnă finanțarea etică?

Finanțarea etică nu presupune superioritate morală, ci se bazează pe aplicarea unui set de principii clare în activitatea financiară. Acestea nu sunt doar idealuri teoretice, ci se reflectă în practici și decizii concrete de finanțare.


Principii fundamentale ale finanțării etice:


Ce evită sistemele de finanțare etică?

Există domenii și practici care nu sunt compatibile cu viziunea etică. Printre acestea se numără:


Ce încurajează?

Instituțiile de finanțare etică susțin:


Măsurarea reală a impactului

Un alt principiu fundamental este evitarea practicilor de „greenwashing”. Impactul trebuie să fie dovedit fie prin indicatori clari, fie prin povești de schimbare bine documentate.


Ecosistemul contează

Pentru ca economia socială să se dezvolte, este nevoie de un ecosistem complet – de la granturi și microfinanțare, la instrumente de investiții și garanții. AFIN reprezintă un model care nu concurează cu sistemul bancar tradițional, ci îl completează, acoperind o nevoie reală din piață.



Contribuția la nivel european

Daniel Sorrosal, alături de FEBEA, este implicat activ în dezvoltarea politicilor europene care susțin economia socială. AFIN este, în prezent, singurul model de acest tip din Europa Centrală și de Est, având un potențial ridicat de a deveni o sursă de inspirație internațională.


Bruno Dunkel (Inpulse Investment): „Astăzi sunt cu adevărat mândru și bucuros să semnez acest nou împrumut împreună cu AFIN și sper din suflet că este doar începutul unei noi aventuri...”


Investiții cu impact și parteneriate strategice: perspectiva Inpulse Investment Manager

Bruno Dunkel, Președintele Inpulse Investment Manager, a adus în cadrul conferinței „Misiune posibilă” o perspectivă valoroasă asupra rolului investițiilor de impact și al colaborărilor internaționale în dezvoltarea economiei sociale din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.


Experiență și conexiune cu România

Prezent pentru prima dată în România în anul 2007, Bruno Dunkel a remarcat profesionalismul, dinamismul și potențialul ridicat al ecosistemului antreprenorial local, în special în zona antreprenoriatului social. În intervenția sa, a subliniat rolul esențial al tinerilor și al intermediarilor locali în dezvoltarea unui sector financiar incluziv și sustenabil.


Intermediarii financiari locali – actori esențiali

Potrivit lui Dunkel, intermediarii financiari locali joacă un rol esențial în sprijinirea întreprinderilor sociale care, de cele mai multe ori, nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate ale finanțatorilor tradiționali. Fondurile cu impact social sprijină acești intermediari prin linii de credit, capital propriu sau consultanță, astfel încât aceștia să poată deservi în continuare beneficiarii finali.


Istoricul fondurilor gestionate

Inpulse a debutat în regiune cu fondul CoopEst, lansat în 2007 pentru Europa Centrală și de Est, prin care s-au acordat în total peste 100 milioane de euro. După închiderea acestuia, compania a lansat:


Fondul Impact EU – caracteristici și arii de acoperire

Fondul Impact EU se diferențiază printr-o abordare integrată, în care impactul este nu doar obiectivul final, ci și un criteriu de selecție, monitorizare și raportare continuă. În mod concret, 70% din portofoliu este direcționat către intermediari financiari și 30% direct către întreprinderi sociale.


Ariile tematice acoperite de fond includ:


Colaborarea cu AFIN – o etapă strategică

AFIN IFN SA este cel mai nou partener al fondului Impact EU în România. Această colaborare marchează începutul unui nou capitol în finanțarea economiei sociale la nivel național. AFIN este recunoscut ca un intermediar reprezentativ al așa-numitului „missing middle” – adică segmentul de piață situat între microfinanțare și investițiile instituționale, care necesită instrumente flexibile și adaptate specificului social.

Semnarea contractului de împrumut dintre Inpulse și AFIN reconfirmă încrederea partenerilor internaționali în potențialul pieței din România.


Concluzie

Parteneriatul cu AFIN oferă nu doar resurse financiare, ci și încredere și validare pentru modelul de finanțare etică promovat în România. Este un pas semnificativ în direcția consolidării ecosistemului de antreprenoriat social și a deschiderii către investiții de impact internaționale.


Felicia Relenschi (AFIN): „Pentru noi, acest parteneriat ne oferă încredere în viitor. Ne aduce resurse suplimentare care sunt foarte importante pentru noi, acum pentru a ne extinde impactul, pentru a putea sprijini mai multe întreprinderi sociale, ONG-uri sau alte organizații care generează o schimbare pozitivă în comunitățile lor.”


Gabrielle Giulietti (Banca Etica): „De ce suntem noi aici? Pentru ca iubim - oamenii!”


Banca Etica: un model financiar construit pe valori și responsabilitate socială

Gabriele Giulietti, Director al Departamentului de Afaceri Instituționale și Externe în cadrul Banca Etica din Italia, a prezentat în cadrul conferinței „Misiune posibilă” un model inspirațional de bancă etică, construită pe baza valorilor cooperatiste și a misiunii sociale.


O punte între finanțe și etică

Banca Etica este o instituție financiară care creează o punte simbolică între două domenii aparent separate: sistemul financiar și responsabilitatea etică. Originară din Italia, banca se inspiră din valorile istorice ale justiției sociale și ale creditării comunitare, punând accent pe oameni și pe nevoile reale ale comunităților.


Rădăcini istorice și context social

Conceptul de bancă etică nu este o inovație recentă, ci are rădăcini adânci în istoria Europei. Începând cu secolul al XIV-lea, în Florența, au existat forme de creditare caritabilă promovate de Biserică. Ulterior, în secolul al XIX-lea, au apărut primele bănci populare și de economii, care au avut un rol esențial în educarea populației cu venituri mici în ceea ce privește economisirea și accesul la finanțare.


Motivația fondării Băncii Etica

Fondată în 1995, Banca Etica a fost creată pentru a deservi categorii excluse din sistemul bancar convențional: ONG-uri, cooperative, întreprinderi sociale și inițiative civice. A fost rezultatul unui efort colectiv, susținut de organizații de comerț echitabil, grupuri religioase, sindicate și asociații culturale. Scopul nu a fost maximizarea profitului, ci promovarea păcii, incluziunii și responsabilității față de societate.


Principii fundamentale

Modelul Băncii Etica se bazează pe valori clar definite:


Impactul la nivel global

Banca Etica are un impact semnificativ, cu peste 1,5 milioane de persoane atinse direct sau indirect. Este activă în:

Instituția gestionează active în valoare totală de 10 miliarde de euro (incluzând divizia de asset management), iar 50% dintre creditele acordate sunt direcționate către organizații considerate neeligibile pentru finanțarea clasică. Rata de neplată este de sub 1%, demonstrând viabilitatea modelului.


Creștere organică și scalabilitate

De la un început modest – trei persoane lucrând într-un apartament – Banca Etica a ajuns astăzi la:

Veniturile anuale au crescut de la 14.000 euro în 2003 la peste 16 milioane euro în prezent, reflectând încrederea clienților și soliditatea modelului.


Etica aplicată în guvernanță

Standardele interne sunt aliniate la valorile declarate:


Un mesaj pentru noii veniți

Modelul Băncii Etica este dovada că un sistem financiar alternativ, bazat pe etică, este posibil. Giulietti a transmis un mesaj clar: dacă ești aici pentru că îți pasă de oameni, de viitorul planetei și de binele comun, atunci aparții acestui tip de economie. Chiar și inițiativele modeste, începute cu resurse limitate, pot duce la schimbări sistemice atunci când sunt construite pe principii solide și valori împărtășite.


 

Brigitte Fellahi-Brogneaux (Comisia Europeană): „Este o onoare să fac parte din acest eveniment într-un context important, al unei economii sociale și finanțări sociale foarte dinamice.”


Angajamentul Comisiei Europene pentru economia socială: direcții strategice și sprijin concret

Brigitte Fellahi Brognaux, Head of Unit G3 în cadrul Comisiei Europene – Social and Inclusive Entrepreneurship, a prezentat în cadrul conferinței „Misiune posibilă” o serie de priorități strategice europene menite să sprijine dezvoltarea economiei sociale și accesul la finanțare pentru întreprinderile cu impact.


Economia socială în Europa – o realitate semnificativă

Economia socială are un rol esențial în ecosistemul economic european. La nivelul Uniunii Europene, există peste 2,8 milioane de entități în economia socială, care generează aproximativ 11 milioane de locuri de muncă – echivalentul a peste 6% din forța de muncă totală.

Întreprinderile sociale pun pe primul plan oamenii și mediul, nu profitul. Tocmai această abordare face ca accesul la finanțare să fie mai dificil, întrucât multe dintre aceste entități nu se încadrează în criteriile clasice de eligibilitate financiară.


Accesul la finanțare – o provocare-cheie

Conform datelor prezentate, una dintre cele mai importante bariere cu care se confruntă sectorul este finanțarea. Obstacolele apar nu doar în faza de început, ci și în etapele de scalare și dezvoltare, unde lipsa capitalului adaptat constrânge potențialul de expansiune.


Planul de Acțiune pentru Economia Socială – trei piloni strategici

Comisia Europeană a construit o abordare structurată, bazată pe trei direcții principale:

  1. Crearea de condiții-cadru favorabile
  2. Recunoașterea și promovarea economiei sociale
  3. Dezvoltarea de oportunități economice pentru actorii sociali

În sprijinul acestui plan, în 2023 a fost adoptată Recomandarea Consiliului privind economia socială – primul instrument juridic european dedicat acestui sector, cu termen de implementare până la finalul anului 2025. Acesta încurajează statele membre să adopte strategii naționale coerente pentru susținerea economiei sociale.


Instrumente esențiale pentru dezvoltarea ecosistemului

Pentru ca economia socială să se poată dezvolta la nivel național, este necesară adaptarea mecanismelor de:

Accesul la finanțare este în același timp un instrument de politică publică. Este esențial ca granturile și instrumentele financiare să fie utilizate strategic pentru a stimula creșterea și maturizarea actorilor economiei sociale.


Programe europene dedicate

Uniunea Europeană pune la dispoziție mai multe programe relevante:

Aceste programe au evoluat în paralel cu maturizarea ecosistemului, oferind sprijin atât în fazele de start-up, cât și în dezvoltarea de fonduri specializate, așa cum este cazul AFIN în România.


Optimizarea sprijinului prin combinarea surselor

Un element esențial este utilizarea finanțării mixte. Combinarea granturilor cu garanțiile financiare generează un efect de levier mai mare, mobilizând capital privat și reducând riscurile percepute de investitori.

De asemenea, granturile acoperă costurile de tranzacție ridicate asociate cu finanțările de mică valoare – abordând o problemă sistemică întâlnită frecvent în cazul întreprinderilor sociale.


Transparență și măsurare a impactului

Comisia Europeană susține dezvoltarea de mecanisme credibile de măsurare a impactului. În acest sens, au fost lansate proiecte-pilot menite să construiască sisteme de monitorizare care să ofere încredere și vizibilitate actorilor economiei sociale.


AFIN – un exemplu de bună practică europeană

Modelul AFIN a fost evidențiat ca exemplu de succes în cadrul conferinței, fiind un proiect care reflectă viziunea Comisiei: de la idee la implementarea unui fond de investiții sociale, cu sprijinul ecosistemului european.


Deschidere spre contribuții

În prezent, are loc revizuirea Planului de Acțiune pentru Economia Socială, iar Comisia invită actorii relevanți să contribuie prin platforma participativă „Have Your Say”.


Concluzie

Colaborarea, inovarea, finanțarea adaptată și dezvoltarea capacităților sunt piloni esențiali în consolidarea economiei sociale în Europa. Aceasta trebuie să devină o prioritate comună, într-un efort coordonat între instituții, investitori, antreprenori și societatea civilă.


Cyrille Langendorff (Phitrust): „Mulțumesc, Bogdan și mulțumesc, Angela pentru că ați invitat PHITRUST astăzi să-și împărtășească experiența."


Cyrille Langendorff (Phitrust): Investițiile de impact – între capital răbdător și performanță socială


În cadrul conferinței „Misiune posibilă”, Cyrille Langendorff, Director al Phitrust, a prezentat experiența organizației în domeniul investițiilor de impact, subliniind modul în care performanța financiară și impactul social pot coexista într-un model solid și sustenabil.


Performanță financiară în slujba misiunii sociale

Phitrust demonstrează prin rezultate concrete că investițiile responsabile pot genera randamente competitive fără a compromite valorile sociale. Rata capitalului propriu (CCT) a atins un record de 20%, confirmând că „a face bine” și a obține performanță financiară nu sunt obiective contradictorii.


Private equity pentru întreprinderile sociale

Organizația a lansat primul său fond de private equity în 2006, dedicat exclusiv întreprinderilor sociale. De atunci, Phitrust a devenit un actor esențial în finanțarea afacerilor cu impact pozitiv în Franța, dar și în alte regiuni ale Europei.


Un model de acționariat adaptat misiunii

Phitrust investește ca acționar minoritar în organizații de tip asociativ, cooperatist sau fundații. Scopul nu este preluarea controlului, ci protejarea misiunii sociale și sprijinirea dezvoltării sustenabile pe termen lung.

Organizația urmează o filosofie de tip „impact first”, punând accent pe transformarea socială, nu pe maximizarea profitului.


Capital răbdător și parteneriate de durată

Un aspect fundamental în abordarea Phitrust este disponibilitatea de a susține întreprinderile sociale pe termen lung. În multe cazuri, aceste organizații au nevoie de peste 10 ani pentru a deveni sustenabile. Phitrust rămâne implicat pe tot parcursul acestui proces.

Expansiunea geografică include, pe lângă Franța, țări precum Italia, Spania, Belgia, Portugalia, dar și regiuni din Africa și Asia.


Studii de caz și povești de succes


Un ecosistem matur în Franța

Franța oferă un cadru complex pentru investițiile de impact, cu instrumente diverse: platforme de crowdfunding, fonduri de tip seed, fonduri de capital privat și fonduri solidare. Acest mediu facilitează colaborarea între investitori și întreprinderi sociale.


Măsurarea impactului – un element cheie

Phitrust utilizează indicatori de performanță socială (KPI) măsurați pe perioade de 3–5 ani, păstrând un istoric detaliat al impactului acumulat în peste două decenii de activitate.


Guvernanță și implicare activă

Implicarea în consiliile de administrație este o practică esențială pentru Phitrust. Scopul este de a sprijini organizațiile prin mentorat și coaching, menținând totodată direcția socială a activității acestora, fără a impune controlul.


Colaborare cu antreprenori deschiși și transparenți

Phitrust caută parteneriate cu fondatori care sunt deschiși colaborării și guvernanței partajate. Accentul este pus pe transparență, angajament și viziune comună.


Evoluția portofoliului

Până în prezent, Phitrust a atras aproape 100 de milioane euro în investiții, cu o rată de neplată menținută la un nivel scăzut (7,2%). Fondul actual urmărește o capitalizare între 50 și 60 de milioane euro, cu investiții medii de 2–3 milioane euro pe întreprindere.


Locuire socială: un exemplu concret

În Italia, Phitrust a sprijinit o întreprindere socială de locuire din Torino, care ulterior s-a extins în Genova. Aceasta contribuie activ la reducerea deficitului de locuințe accesibile, integrând în același timp principiile incluziunii sociale.


Concluzii

  1. Capitalul răbdător este esențial pentru susținerea întreprinderilor sociale și trebuie aliniat misiunii acestora.
  2. Antreprenorii trebuie să fie deschiși colaborării, implicării investitorilor în guvernanță și adaptării la un model partenerial.
  3. Impactul social trebuie să fie clar intenționat, măsurabil și relevant – nu doar afirmat.


 

Oana Elena Mitea (Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale): „Evenimentul de astăzi, în care vorbiți despre instrumente financiare de susținere a antreprenorilor sociali, nu poate fi decât de bun augur.”


Oana-Elena Mitea (Ministerul Muncii): „Avem nevoie de parteneriate solide pentru a susține economia socială pe termen lung”


În cadrul conferinței „Misiune posibilă”, Oana-Elena Mitea, Director General Adjunct în cadrul Direcției Generale Politici și Programe pentru Muncă, Ocupare și Formare Profesională din Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a transmis un mesaj de sprijin pentru inițiativele dedicate antreprenoriatului social și finanțării etice.


Aprecierea pentru inițiativă și prezență internațională

Reprezentanta Ministerului a salutat desfășurarea evenimentului, remarcând participarea numeroasă și prezența unor parteneri internaționali de marcă, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene. Această vizibilitate reconfirmă interesul crescut pentru consolidarea ecosistemului social și financiar din România.


Fonduri europene pentru economia socială

În ultimii ani, economia socială din România a beneficiat de sprijin financiar prin fonduri europene. Cu toate acestea, provocările persistă, în special în ceea ce privește supraviețuirea întreprinderilor sociale după încheierea perioadei de finanțare. Acest aspect evidențiază necesitatea dezvoltării unor instrumente financiare sustenabile și a unui cadru de sprijin pe termen lung.


Cadrul legislativ și inițiativele strategice

România dispune în prezent de o legislație actualizată privind economia socială, inclusiv prin reformele și investițiile asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministerul lucrează la elaborarea unei strategii naționale pentru economia socială, în colaborare cu parteneri din sectorul public, antreprenorial și societatea civilă.

Această strategie este dezvoltată cu sprijin european și printr-un proces amplu de consultare permanentă, pentru a reflecta în mod fidel nevoile și realitățile din teren.


Comunitatea de practică și invitația la implicare

Ministerul a facilitat înființarea unei comunități de practică dedicate economiei sociale, care reunește actori din administrația publică, antreprenori sociali, experți și organizații neguvernamentale. Participanții interesați de acest demers sunt încurajați să ia legătura cu Raluca Crista Neagoie, prezentă în cadrul evenimentului, pentru a se alătura acestei rețele colaborative.


Transformare digitală și sprijin pentru grupuri vulnerabile

Un proiect important aflat în derulare vizează crearea unei platforme digitale cu funcție de marketplace, dedicată promovării produselor și serviciilor întreprinderilor sociale. Obiectivul principal al acestei platforme este integrarea profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile, contribuind astfel la o piață a muncii mai echitabilă și incluzivă.


Parteneriat și colaborare în cadrul Comisiei Naționale

Ministerul Muncii colaborează activ cu reprezentanți ai economiei sociale prin intermediul Comisiei Naționale pentru Economia Socială, un organism consultativ ce oferă spațiu de dialog și formulare de propuneri strategice.


Concluzie

Doamna Mitea a transmis un mesaj de încurajare și a reiterat invitația deschisă la implicare: „Mult succes în dezbateri și în continuarea colaborării în cadrul comunității de practică. Consolidarea economiei sociale presupune viziune comună, dialog și acțiune concertată.”


Florin Dragu (Banca Națională a României): „Economia socială = parte integrantă a unei economii durabile. Creditul social are potențial și riscuri reduse. Educația financiară trebuie integrată în ecosistemul de finanțare."


Florin Dragu (BNR): Creditul social – un potențial semnificativ pentru o economie durabilă


În cadrul conferinței „Misiune posibilă”, Florin Dragu, economist și Șef Serviciu Riscuri Sistemice în cadrul Băncii Naționale a României, a oferit o analiză detaliată privind incluziunea financiară și oportunitățile de dezvoltare a finanțării sociale în România.


Nivel scăzut de intermediere financiară

România continuă să înregistreze cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană. Potrivit datelor din 2024, activele bancare reprezintă doar 49,8% din PIB, în contrast cu Polonia (93%) sau Cehia (peste 100%).


Creditarea privată – subdimensionată

Creditul privat cumulat în economie (companii și populație) se situează la doar 24% din PIB. Deși volumul creditului a crescut, ponderea sa în economie a scăzut, semnalând o nevoie urgentă de măsuri pentru stimularea accesului la finanțare.


Evoluții în incluziunea financiară

Progresul este vizibil: populația nebancarizată a scăzut de la 55% în 2011 la 31% în 2021. Cu toate acestea, România rămâne în urmă față de alte state din regiune, precum Bulgaria (16%) sau Polonia (5%).


Finanțarea socială – un sector în creștere

Conceptul de finanțare socială este extins și include cooperative, asociații agricole, persoane fizice autorizate (PFA) și întreprinderi individuale (II). Stocul total al finanțărilor sociale este de aproximativ 3,6 miliarde lei, din care 57% provine de la IFN-uri, iar 43% de la bănci.

Numărul debitorilor din sectorul social a crescut cu 50% în ultimii cinci ani, ajungând la aproximativ 9.000 de persoane, dintre care 72% accesează finanțare prin intermediul IFN-urilor.


Investițiile – principala destinație a creditului social

Majoritatea împrumuturilor sociale sunt destinate investițiilor, contribuind la consolidarea antreprenoriatului. De asemenea, aceste finanțări prezintă un risc scăzut: rata creditelor neperformante este de doar 1,4%, sub media națională de 2%.


Structura împrumuturilor: lei vs. valută

În timp ce băncile acordă 91% din împrumuturi în lei, IFN-urile operează preponderent în valută (70%). Acest aspect evidențiază importanța reducerii riscului valutar prin promovarea creditelor în monedă națională.


Microfinanțarea – o tendință accelerată

Împrumuturile sub 500 de euro au crescut cu 102% între 2018 și 2024, atingând un volum total de 11,7 miliarde lei. Domeniile principale deservite includ serviciile, comerțul și construcțiile – sectoare esențiale pentru microîntreprinderile românești.


Educația financiară – o prioritate

Nivelul de educație financiară din România este sub media OECD, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii. Este esențială intensificarea programelor de informare și creșterea gradului de digitalizare pentru o participare mai activă la sistemul financiar.


Concluzii


Florin Dragu subliniază necesitatea unor politici publice coerente și a unui efort comun din partea instituțiilor financiare, a autorităților și a actorilor sociali pentru a transforma finanțarea socială într-un motor real de incluziune și dezvoltare economică sustenabilă.


Cristina Dumitrescu (EIF): Sprijinul European pentru Antreprenoriatul Social – Prioritate Strategică


Cristina Dumitrescu, Head of Unit pentru Inclusive Finance în cadrul Fondului European de Investiții (EIF), a participat online la conferința „Misiune posibilă”, subliniind angajamentul ferm al Grupului Băncii Europene de Investiții în sprijinirea accesului la finanțare pentru antreprenorii sociali și IMM-uri.


Rolul Fondului European de Investiții

Misiunea EIF este de a facilita accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv cele cu impact social, prin intermediul partenerilor financiari: bănci, instituții financiare nebancare și fonduri de capital.


O experiență vastă în regiune

Cu peste 25 de ani de activitate în domeniul financiar, în special în Europa Centrală și de Est, Cristina Dumitrescu aduce o perspectivă consolidată asupra nevoilor reale ale antreprenorilor din regiune.


Obiective strategice pentru 2024

EIF și-a stabilit ca priorități sustenabilitatea, inovația, dezvoltarea economică și impactul social. Două teme transversale stau la baza intervențiilor: coeziunea socială și combaterea schimbărilor climatice.


Provocări în accesarea finanțării

Deși peste 3.600 de IMM-uri au beneficiat de sprijin în 2024, o provocare majoră persistă: unul din patru antreprenori din UE nu reușește să acceseze finanțare. În cazul întreprinderilor sociale, barierele sunt și mai accentuate – acestea sunt adesea percepute ca fiind fie prea riscante, fie prea mici pentru investitori instituționali, fie prea mari pentru microfinanțare.


Băncile etice – un canal eficient de sprijin

Doar 14,5% dintre întreprinderile sociale accesează credite în mod real, iar cele mai receptive instituții rămân băncile etice, în special cele membre ale rețelei FEBEA.


Sprijinul EIF pentru antreprenoriatul social

EIF sprijină organizații care susțin modele de afaceri cu impact social, indiferent de domeniul de activitate. Instrumentele dezvoltate de-a lungul timpului – precum programele Progress, EaSI și InvestEU – au mobilizat peste 14 miliarde de euro și au generat peste 400 de tranzacții în favoarea antreprenorilor mici, micro și sociali.


Profilul beneficiarilor

Întreprinderile sociale finanțate sunt în majoritate ONG-uri, cooperative sau fundații, active în domenii precum integrarea refugiaților, agricultura ecologică sau furnizarea de servicii sociale.


Disparități regionale semnificative

Accesul la finanțare este considerabil mai limitat în Europa Centrală și de Est față de Europa de Vest. Aceste discrepanțe subliniază nevoia de intervenții direcționate și de consolidare a ecosistemelor financiare incluzive în regiune.


Concluzie

Cristina Dumitrescu a exprimat recunoștință pentru invitația la conferință și a reafirmat disponibilitatea EIF de a continua sprijinul pentru antreprenorii sociali din România și din întreaga regiune. În încheiere, și-a exprimat dorința de a participa fizic la o viitoare ediție a evenimentului, pentru a consolida dialogul cu actorii locali din economia socială.

 



Panel 1 – Leadershipul românesc încurajează economia socială

Conferința „Misiune posibilă: cum eliminăm barierele de finanțare pentru antreprenorii sociali”

Moderator: Adelina Mihai, Revista Cariere

Primul panel al conferinței a reunit lideri din sectorul financiar, investițional și antreprenorial, oferind o imagine de ansamblu asupra oportunităților și provocărilor din economia socială românească.

Participanți:


România, la început de drum în antreprenoriatul social

Panelul a evidențiat că dezvoltarea sectorului economiei sociale din România a accelerat în ultimii trei ani. Tot mai multe companii și instituții financiare încep să ofere sprijin concret pentru antreprenorii sociali, iar inițiativele locale se transformă în modele de bună practică.


OilRight – o afacere cu dublu impact: social și ecologic

Un exemplu remarcabil prezentat a fost OilRight – o întreprindere socială care:

Sursele de finanțare inițiale au inclus un grant european de 100.000 de euro, campanii de crowdfunding și premii pentru inovație. Una dintre provocările actuale rămâne atragerea capitalului de creștere.


UniCredit Bank – angajament pentru finanțare socială

UniCredit Bank a prezentat o serie de inițiative dedicate:


Mastercard – susținere activă pentru antreprenoriatul social

Mastercard a evidențiat că România a înregistrat cel mai mare număr de aplicanți la granturile Strive. În plus, a fost lansată o rundă de finanțare dedicată exclusiv antreprenorilor români. Compania a subliniat importanța elaborării unor planuri de afaceri bine structurate pentru a atrage finanțare durabilă.


Investitorii de impact – nevoia de complementaritate

Reprezentanții fondurilor de impact au accentuat necesitatea unor instrumente de finanțare flexibile, care să țină cont de diversitatea formelor juridice ale întreprinderilor sociale. De asemenea, au subliniat importanța educației financiare și a sprijinului personalizat pentru antreprenori.


Ascendis – investiție cu impact social

Ascendis a descris implicarea sa activă în proiectele AFIN, oferind mentorat, sprijin strategic și comunicare. Compania consideră că investiția în educație și sprijin financiar sunt elemente esențiale pentru generarea de impact social sustenabil.


Tinerii – motorul viitorului economiei sociale

Panelul a evidențiat că tinerii pot deveni o forță majoră de schimbare, însă este esențial ca mesajele să ajungă la ei în formate relevante. Soluțiile propuse includ:

Concluzii și mesaje finale

Toți speakerii au subliniat că antreprenoriatul social nu este doar o profesie, ci un mod de a trăi și de a contribui activ la transformarea societății. Este nevoie de politici publice coerente, de acces la finanțare și informație adaptată, dar mai ales de motivația de a genera schimbări pozitive pentru oameni și comunități.

„Aici e locul dacă vrei să schimbi lumea.”



Panel 2 – Finanțarea afacerilor sociale: de la intenție la acțiune

Moderator: Ionuț Pascu, Managing Partner, Nimble Minds Advisory

Invitați:

Acest panel a abordat provocările și soluțiile de finanțare pentru întreprinderile sociale din România, reunind specialiști din sistemul bancar, fonduri de garantare și un antreprenor cu impact social.


BCR Social Finance – finanțarea ca parte din misiune

Reprezentantul BCR Social Finance a subliniat că afacerile sociale reprezintă o componentă esențială a misiunii instituției. În doar patru ani, organizația a crescut de la patru la peste 150 de întreprinderi sociale finanțate, menținând o rată de neperformanță mai scăzută decât cea înregistrată în cazul antreprenorilor tradiționali.


FNGCIMM – noi inițiative pentru economie socială

Cătălin Leonte, CEO FNGCIMM, a recunoscut lipsa programelor dedicate economiei sociale până în prezent. Totuși, instituția pregătește lansarea a trei inițiative noi, în colaborare cu AFIN și ADV România. Acestea vizează o schimbare de paradigmă, prin dezvoltarea de produse finanțate din fonduri proprii.


UniCredit Bank – soluții personalizate și educație financiară

UniCredit Bank a prezentat rezultatele unei echipe dedicate economiei sociale, care lucrează la produse de finanțare fără garanții și oferă sprijin prin ateliere de educație financiară. Abordarea băncii este una colaborativă, cu accent pe adaptarea serviciilor la nevoile specifice ale întreprinderilor sociale.


Ophori Cosmetics – o lecție antreprenorială

Bogdan Dimciu, fondatorul Ophori Cosmetics, a povestit tranziția de la ONG la întreprindere socială. Experiența sa a subliniat importanța unui plan de afaceri realist și bine fundamentat, dar și devotamentul față de impactul social. Pentru Ophori, incapacitatea de plată „nu este o opțiune”.


Economia socială în România – între potențial și realitate

Panelul a analizat cifrele actuale care indică o prezență modestă a economiei sociale în România:

Bariere și soluții

Participanții au discutat despre miturile și realitățile din jurul finanțării:

Soluțiile identificate includ mentoratul, consultanța și sprijinul pe termen lung, din partea unor parteneri strategici.


Profilul unei afaceri sociale sustenabile

Afacerea socială ideală trebuie să aibă:

Recomandări și direcții strategice

Printre concluziile panelului s-au regăsit:

Programe precum Social Impact Award sau MARK oferă mentorat și direcționare, contribuind la dezvoltarea unei generații de antreprenori sociali încrezători și bine pregătiți.

Finanțarea, atunci când este corect înțeleasă, devine un partener strategic, nu un obstacol.



Panel 3 – Inovație în finanțarea socială: de la crowdfunding la investiții cu impact


Moderator: Bogdan Merfea, Președinte, Social Finance Association

Speakeri:


Soluții alternative de finanțare pentru antreprenorii sociali

Acest panel a reunit voci diverse din domeniul financiar și social, propunând modele complementare creditării clasice. De la crowdfunding și fonduri de investiții, până la inițiative educaționale și exemple concrete de afaceri sociale, discuțiile au pus accentul pe diversitate, colaborare și potențial de scalare.


Modele concrete de impact

Eliza Chirilă Pop a prezentat modelul „RetușArt”, un atelier de croitorie dedicat tinerilor din sistemul de protecție. Afacerea combină formarea profesională cu integrarea pe piața muncii și reprezintă un exemplu de sustenabilitate socială.


Crowdfunding ca instrument pentru IMM-uri

Cătălina Plinschi, reprezentând platforma Fagura, a arătat cum crowdfundingul poate sprijini microîntreprinderile excluse de la finanțarea bancară. Platforma oferă nu doar capital, ci și o formă de validare publică a ideii de afacere, contribuind la creșterea vizibilității și încrederii în rândul investitorilor.


Ecosisteme de sprijin pentru antreprenori vulnerabili

Petrică Dulgheru a vorbit despre experiența REDI Fund în sprijinirea antreprenorilor romi. Acesta a accentuat nevoia de ecosisteme solide care să ofere nu doar capital, ci și mentorat, sprijin logistic și încredere, mai ales în comunitățile marginalizate.


Perspective din investiții private

Virgil Chițu, reprezentând BlackPeak Capital, a prezentat abordarea fondurilor de investiții în ceea ce privește sustenabilitatea și impactul. Fondul aplică principii ESG în procesul de selecție a investițiilor și urmărește rezultate concrete, precum reducerea emisiilor sau crearea de locuri de muncă.


Educație antreprenorială cu sens

Sorin Peligrad a adus în atenție inițiativa „Arena Urșilor”, un program care susține liceenii și startupurile sociale prin concursuri de idei și mentorat. Acest tip de educație contribuie la formarea unei noi generații de antreprenori responsabili.


Colaborare și instrumente hibride

Discuțiile au subliniat necesitatea unor instrumente hibride de finanțare – care să combine, de exemplu, crowdfundingul cu creditarea prin instituții financiare non-bancare (IFN). Astfel de soluții pot acoperi o paletă mai largă de nevoi, de la microfinanțare la investiții pe termen lung.


Ambiție colectivă și obiectiv asumat

Participanții au exprimat o viziune comună: crearea a 100.000 de locuri de muncă în următorii cinci ani, prin dezvoltarea întreprinderilor sociale și consolidarea ecosistemului de sprijin financiar și educațional.


România – un ecosistem emergent în finanțare socială

Evenimentul a demonstrat că România are premise reale pentru a deveni un pol regional în ceea ce privește finanțarea alternativă a antreprenoriatului social. Rețeaua formată între finanțatori, antreprenori și ONG-uri reprezintă o bază solidă pentru viitoare parteneriate și inovații sistemice.


Insight-uri cheie

✅ Creditele sociale au rată de neperformanță mai mică decât media pieței

✅ Microfinanțarea și crowdfundingul sunt în creștere accelerată

✅ Băncile etice și IFN-urile de impact, ca AFIN, sunt cheia pentru incluziune financiară reală

✅ Mentoratul și educația financiară sunt la fel de importante ca finanțarea în sine


Exemple și inițiative locale

OilRight – transformă uleiul uzat în locuri de muncă și lumânări sustenabile

Ophori Cosmetics – business social născut dintr-un ONG

RetușArt – atelier de croitorie pentru tineri din sistemul de protecție

Fagura, REDI Fund, Black Peak Capital – propun modele alternative de finanțare socială


Ecosistem în construcție:


Vrei să (re)trăiești evenimentul?

Pozele oficiale, 🎥 aftermovie-ul (în română și engleză), precum și 📂 prezentările speakerilor sunt disponibile aici: https://s.go.ro/yuyc22ba


Filmul conferinței integral poate fi vizionat aici: https://youtu.be/FJDRJj8WVeM


Ce urmează:

Consultări pentru strategia națională

Noi parteneriate pentru educație și mentorat

Produse financiare adaptate misiunii sociale


Mulțumim tuturor participanților, partenerilor și finanțatorilor care cred că antreprenoriatul social este... nu doar posibil, ci necesar!

" />

Misiune posibilă: Cum eliminăm barierele de finanțare pentru a sprijini incluziunea financiară a antreprenorilor sociali

📅 12 iunie 2025 | 📍 Hotel The Marmorosch, București


Pe 12 iunie, lideri din finanțe, antreprenoriat și economie socială s-au reunit la conferința:

„Misiune posibilă: Cum eliminăm barierele de finanțare pentru a sprijini incluziunea financiară a antreprenorilor sociali”, organizată de Social Finance Association, AFIN și ADV România, cu sprijinul UniCredit Bank și Romanian-American Foundation.



De ce am organizat acest eveniment?


Pentru a răspunde unei provocări majore:

Cum facilităm accesul la finanțare pentru întreprinderile cu impact social?

România are peste 122.000 de entități cu impact, dar mai puțin de 0,03% din PIB provine din economia socială, în timp ce media UE este de ~7%. Conferința a oferit o platformă concretă pentru diagnoză, viziune și acțiune.


Economia socială în România: provocări, direcții strategice și soluții financiare


În Uniunea Europeană, economia socială contribuie cu aproximativ 7% la forța de muncă totală. În România, însă, această contribuție este semnificativ mai mică, în ciuda potențialului existent. Conferința „Misiune posibilă”, organizată de Social Finance Association, AFIN IFN SA și ADV România, cu sprijinul UniCredit Bank și Romanian-American Foundation, a adus în prim-plan nevoia de a accelera dezvoltarea acestui sector strategic.


Un ecosistem în formare

Alianța formată între Social Finance Association, AFIN IFN SA și ADV România își propune să creeze un ecosistem funcțional de finanțare etică. Prin oferirea de produse financiare dedicate – credite mici, fonduri de garantare, consultanță financiară – și pregătirea lansării unui fond de investiții sociale, acest ecosistem se poziționează ca un catalizator pentru dezvoltarea antreprenoriatului social în România.

Antreprenorul social este definit de capacitatea sa de a echilibra obiectivele financiare cu misiunea socială. Acesta contribuie activ la incluziune, sustenabilitate și coeziune socială, adresând probleme sistemice prin soluții inovatoare.


Participare internațională și expertiză locală

Evenimentul a beneficiat de contribuțiile unor experți din Italia, Franța, Polonia, Banca Etică și Comisia Europeană. Printre liderii locali s-a numărat Angela Achiței, fondatoarea ADV România, recunoscută pentru expertiza sa în incluziune și antreprenoriat social.

Această ediție a conferinței a pus accent pe trei direcții esențiale: diagnosticarea nevoilor comunităților, construirea unei viziuni sustenabile până în 2030 și acțiuni concrete pentru stimularea economiei sociale.


Provocări și date cheie

România se confruntă cu provocări structurale, precum:

  • un nivel ridicat al sărăciei infantile (38,8%),
  • părăsirea timpurie a școlii,
  • grad redus de digitalizare,
  • contribuție redusă a economiei sociale la PIB (doar 0,03%).

Datele recente indică existența a 122.754 de entități cu impact social, dintre care mai puțin de 2.000 sunt certificate ca întreprinderi sociale. Până în 2027, se estimează înființarea a aproximativ 6.800 de noi întreprinderi sociale.


Pilonii dezvoltării durabile

Pentru a susține dezvoltarea unei economii sociale solide, sunt necesari următorii piloni:

  • o strategie națională coerentă,
  • un cadru legislativ actualizat și funcțional,
  • o cultură a antreprenoriatului social susținută de educație și competențe relevante,
  • rețele active de sprijin și o finanțare diversificată.


Surse și modele de finanțare

Finanțarea trebuie să fie adaptată realităților sectorului social și să includă:

  • granturi,
  • împrumuturi flexibile,
  • fonduri de garantare,
  • investiții cu impact,
  • platforme de crowdfunding,
  • mecanisme de achiziții publice și private responsabile.


Exemple europene arată că integrarea acestor mecanisme poate genera rezultate remarcabile:

  • Spania alocă 800 milioane de euro economiei sociale,
  • În Italia, cooperativele sociale gestionează 85% din serviciile de îngrijire la domiciliu,
  • În Polonia, 30% din achizițiile publice sunt orientate spre impact social.


Concluzie

Economia socială este elementul care leagă politicile de combatere a sărăciei cu dezvoltarea pieței muncii și tranziția verde. Este nevoie de voință politică, parteneriate public-private și instrumente de finanțare dedicate pentru a-i valorifica întregul potențial.

Modelul ADV România, cu cele șase entități sale, ilustrează clar cum incluziunea prin angajare, turismul responsabil și finanțarea etică pot genera locuri de muncă protejate și impact real în comunitate.

Prin colaborare și curaj, ideile pot deveni realități care schimbă vieți.



Bogdan Merfea (Social Finance Association): „Finanțarea etică nu concurează cu sistemul bancar – îl completează. Și este posibilă.”




Angela Achiței (ADV România): „Economia socială e piesa lipsă dintre politicile anti-sărăcie, piața muncii și tranziția verde.”




Daniel Sorrosal (FEBEA): „Am aplicat un set de principii muncii noastre, pe care încercăm să le transpunem în realitate, în practica financiară. Este o alegere conștientă pe care am facut-o.”


Finanțare etică și misiune socială: Povestea AFIN din perspectiva FEBEA


Daniel Sorrosal, Secretar General al FEBEA – Federația Europeană a Băncilor Etice și Alternative, a fost unul dintre invitații speciali ai conferinței „Misiune posibilă”. În cadrul intervenției sale, a împărtășit povestea începutului AFIN, dar și principiile care stau la baza unui sistem financiar cu adevărat etic.


Geneza unui model alternativ

În timpul pandemiei, ideea înființării unei bănci etice în România a luat naștere în urma unui dialog între Bogdan Merfea și Daniel Sorrosal. Deși răspunsul inițial a fost: „Poate nu o bancă, dar începe ceva”, acel „ceva” a devenit nucleul proiectului AFIN. Prima întâlnire organizată la Iași l-a adus pe Daniel în consiliul de administrație al AFIN, ca unic membru internațional.

AFIN nu este o instituție financiară tradițională. Este un model intermediar, construit special pentru a sprijini întreprinderile și inițiativele care nu sunt acoperite de sistemul bancar convențional.


Impactul colaborării

Vizita în România și contactul cu realitățile locale l-au inspirat pe Daniel să colaboreze cu organizații active în economia socială. Un exemplu concret este agenția de turism social Wise Travel, pe care o consideră un model funcțional de economie socială aplicată.


Ce înseamnă finanțarea etică?

Finanțarea etică nu presupune superioritate morală, ci se bazează pe aplicarea unui set de principii clare în activitatea financiară. Acestea nu sunt doar idealuri teoretice, ci se reflectă în practici și decizii concrete de finanțare.


Principii fundamentale ale finanțării etice:
  • Transparență: utilizatorii trebuie să știe exact de unde vin banii și cum sunt folosiți.
  • Transformare: scopul banilor trebuie să fie unul social, nu exclusiv profitabil.
  • Cooperare: colaborarea este esențială pentru schimbările reale.
  • Participare: guvernanța democratică este o condiție necesară.
  • Influență pozitivă: alinierea cu politicile publice și sprijinirea binelui comun sunt prioritare.


Ce evită sistemele de finanțare etică?

Există domenii și practici care nu sunt compatibile cu viziunea etică. Printre acestea se numără:

  • finanțarea industriei armamentului,
  • sprijinirea activităților poluante sau care reduc drepturile sociale,
  • implicarea în speculații financiare sau utilizarea paradisurilor fiscale.


Ce încurajează?

Instituțiile de finanțare etică susțin:

  • inițiative care produc schimbări pozitive în societate,
  • organizații cu rădăcini locale, care creează locuri de muncă și întăresc democrația economică.


Măsurarea reală a impactului

Un alt principiu fundamental este evitarea practicilor de „greenwashing”. Impactul trebuie să fie dovedit fie prin indicatori clari, fie prin povești de schimbare bine documentate.


Ecosistemul contează

Pentru ca economia socială să se dezvolte, este nevoie de un ecosistem complet – de la granturi și microfinanțare, la instrumente de investiții și garanții. AFIN reprezintă un model care nu concurează cu sistemul bancar tradițional, ci îl completează, acoperind o nevoie reală din piață.



Contribuția la nivel european

Daniel Sorrosal, alături de FEBEA, este implicat activ în dezvoltarea politicilor europene care susțin economia socială. AFIN este, în prezent, singurul model de acest tip din Europa Centrală și de Est, având un potențial ridicat de a deveni o sursă de inspirație internațională.


Bruno Dunkel (Inpulse Investment): „Astăzi sunt cu adevărat mândru și bucuros să semnez acest nou împrumut împreună cu AFIN și sper din suflet că este doar începutul unei noi aventuri...”


Investiții cu impact și parteneriate strategice: perspectiva Inpulse Investment Manager

Bruno Dunkel, Președintele Inpulse Investment Manager, a adus în cadrul conferinței „Misiune posibilă” o perspectivă valoroasă asupra rolului investițiilor de impact și al colaborărilor internaționale în dezvoltarea economiei sociale din Europa Centrală și de Est, inclusiv România.


Experiență și conexiune cu România

Prezent pentru prima dată în România în anul 2007, Bruno Dunkel a remarcat profesionalismul, dinamismul și potențialul ridicat al ecosistemului antreprenorial local, în special în zona antreprenoriatului social. În intervenția sa, a subliniat rolul esențial al tinerilor și al intermediarilor locali în dezvoltarea unui sector financiar incluziv și sustenabil.


Intermediarii financiari locali – actori esențiali

Potrivit lui Dunkel, intermediarii financiari locali joacă un rol esențial în sprijinirea întreprinderilor sociale care, de cele mai multe ori, nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate ale finanțatorilor tradiționali. Fondurile cu impact social sprijină acești intermediari prin linii de credit, capital propriu sau consultanță, astfel încât aceștia să poată deservi în continuare beneficiarii finali.


Istoricul fondurilor gestionate

Inpulse a debutat în regiune cu fondul CoopEst, lansat în 2007 pentru Europa Centrală și de Est, prin care s-au acordat în total peste 100 milioane de euro. După închiderea acestuia, compania a lansat:

  • Elenos – un fond dedicat consolidării capitalului propriu al intermediarilor financiari;
  • Impact EU – un fond axat pe impact, care combină instrumente diverse: împrumuturi, equity și investiții directe în întreprinderi sociale.


Fondul Impact EU – caracteristici și arii de acoperire

Fondul Impact EU se diferențiază printr-o abordare integrată, în care impactul este nu doar obiectivul final, ci și un criteriu de selecție, monitorizare și raportare continuă. În mod concret, 70% din portofoliu este direcționat către intermediari financiari și 30% direct către întreprinderi sociale.


Ariile tematice acoperite de fond includ:

  • incluziunea profesională și generarea de locuri de muncă,
  • agricultură inteligentă și regenerativă,
  • locuințe accesibile,
  • economie circulară și creare de valoare locală.


Colaborarea cu AFIN – o etapă strategică

AFIN IFN SA este cel mai nou partener al fondului Impact EU în România. Această colaborare marchează începutul unui nou capitol în finanțarea economiei sociale la nivel național. AFIN este recunoscut ca un intermediar reprezentativ al așa-numitului „missing middle” – adică segmentul de piață situat între microfinanțare și investițiile instituționale, care necesită instrumente flexibile și adaptate specificului social.

Semnarea contractului de împrumut dintre Inpulse și AFIN reconfirmă încrederea partenerilor internaționali în potențialul pieței din România.


Concluzie

Parteneriatul cu AFIN oferă nu doar resurse financiare, ci și încredere și validare pentru modelul de finanțare etică promovat în România. Este un pas semnificativ în direcția consolidării ecosistemului de antreprenoriat social și a deschiderii către investiții de impact internaționale.


Felicia Relenschi (AFIN): „Pentru noi, acest parteneriat ne oferă încredere în viitor. Ne aduce resurse suplimentare care sunt foarte importante pentru noi, acum pentru a ne extinde impactul, pentru a putea sprijini mai multe întreprinderi sociale, ONG-uri sau alte organizații care generează o schimbare pozitivă în comunitățile lor.”


Gabrielle Giulietti (Banca Etica): „De ce suntem noi aici? Pentru ca iubim - oamenii!”


Banca Etica: un model financiar construit pe valori și responsabilitate socială

Gabriele Giulietti, Director al Departamentului de Afaceri Instituționale și Externe în cadrul Banca Etica din Italia, a prezentat în cadrul conferinței „Misiune posibilă” un model inspirațional de bancă etică, construită pe baza valorilor cooperatiste și a misiunii sociale.


O punte între finanțe și etică

Banca Etica este o instituție financiară care creează o punte simbolică între două domenii aparent separate: sistemul financiar și responsabilitatea etică. Originară din Italia, banca se inspiră din valorile istorice ale justiției sociale și ale creditării comunitare, punând accent pe oameni și pe nevoile reale ale comunităților.


Rădăcini istorice și context social

Conceptul de bancă etică nu este o inovație recentă, ci are rădăcini adânci în istoria Europei. Începând cu secolul al XIV-lea, în Florența, au existat forme de creditare caritabilă promovate de Biserică. Ulterior, în secolul al XIX-lea, au apărut primele bănci populare și de economii, care au avut un rol esențial în educarea populației cu venituri mici în ceea ce privește economisirea și accesul la finanțare.


Motivația fondării Băncii Etica

Fondată în 1995, Banca Etica a fost creată pentru a deservi categorii excluse din sistemul bancar convențional: ONG-uri, cooperative, întreprinderi sociale și inițiative civice. A fost rezultatul unui efort colectiv, susținut de organizații de comerț echitabil, grupuri religioase, sindicate și asociații culturale. Scopul nu a fost maximizarea profitului, ci promovarea păcii, incluziunii și responsabilității față de societate.


Principii fundamentale

Modelul Băncii Etica se bazează pe valori clar definite:

  • Incluziune – susținerea financiară a celor considerați „nefinanțabili”.
  • Pace și justiție socială – respingerea oricărei forme de violență, excludere sau nedreptate.
  • Comunitate – o conexiune profundă cu principiile cooperatiste, în ciuda percepțiilor uneori rezervate față de acest termen.


Impactul la nivel global

Banca Etica are un impact semnificativ, cu peste 1,5 milioane de persoane atinse direct sau indirect. Este activă în:

  • 9 țări din Africa Subsahariană,
  • 6 țări din Balcanii de Vest,
  • 5 țări din America Latină.

Instituția gestionează active în valoare totală de 10 miliarde de euro (incluzând divizia de asset management), iar 50% dintre creditele acordate sunt direcționate către organizații considerate neeligibile pentru finanțarea clasică. Rata de neplată este de sub 1%, demonstrând viabilitatea modelului.


Creștere organică și scalabilitate

De la un început modest – trei persoane lucrând într-un apartament – Banca Etica a ajuns astăzi la:

  • 22 de agenții în Italia,
  • 3 agenții în Spania,
  • peste 200.000 de clienți.

Veniturile anuale au crescut de la 14.000 euro în 2003 la peste 16 milioane euro în prezent, reflectând încrederea clienților și soliditatea modelului.


Etica aplicată în guvernanță

Standardele interne sunt aliniate la valorile declarate:

  • Transparență: toate creditele sunt publicate public.
  • Echitate salarială: conducerea își reduce voluntar salariile pentru a permite angajarea altor colegi.
  • Guvernanță democratică: fiecare persoană are un vot, indiferent de contribuția financiară.


Un mesaj pentru noii veniți

Modelul Băncii Etica este dovada că un sistem financiar alternativ, bazat pe etică, este posibil. Giulietti a transmis un mesaj clar: dacă ești aici pentru că îți pasă de oameni, de viitorul planetei și de binele comun, atunci aparții acestui tip de economie. Chiar și inițiativele modeste, începute cu resurse limitate, pot duce la schimbări sistemice atunci când sunt construite pe principii solide și valori împărtășite.


 

Brigitte Fellahi-Brogneaux (Comisia Europeană): „Este o onoare să fac parte din acest eveniment într-un context important, al unei economii sociale și finanțări sociale foarte dinamice.”


Angajamentul Comisiei Europene pentru economia socială: direcții strategice și sprijin concret

Brigitte Fellahi Brognaux, Head of Unit G3 în cadrul Comisiei Europene – Social and Inclusive Entrepreneurship, a prezentat în cadrul conferinței „Misiune posibilă” o serie de priorități strategice europene menite să sprijine dezvoltarea economiei sociale și accesul la finanțare pentru întreprinderile cu impact.


Economia socială în Europa – o realitate semnificativă

Economia socială are un rol esențial în ecosistemul economic european. La nivelul Uniunii Europene, există peste 2,8 milioane de entități în economia socială, care generează aproximativ 11 milioane de locuri de muncă – echivalentul a peste 6% din forța de muncă totală.

Întreprinderile sociale pun pe primul plan oamenii și mediul, nu profitul. Tocmai această abordare face ca accesul la finanțare să fie mai dificil, întrucât multe dintre aceste entități nu se încadrează în criteriile clasice de eligibilitate financiară.


Accesul la finanțare – o provocare-cheie

Conform datelor prezentate, una dintre cele mai importante bariere cu care se confruntă sectorul este finanțarea. Obstacolele apar nu doar în faza de început, ci și în etapele de scalare și dezvoltare, unde lipsa capitalului adaptat constrânge potențialul de expansiune.


Planul de Acțiune pentru Economia Socială – trei piloni strategici

Comisia Europeană a construit o abordare structurată, bazată pe trei direcții principale:

  1. Crearea de condiții-cadru favorabile
  2. Recunoașterea și promovarea economiei sociale
  3. Dezvoltarea de oportunități economice pentru actorii sociali

În sprijinul acestui plan, în 2023 a fost adoptată Recomandarea Consiliului privind economia socială – primul instrument juridic european dedicat acestui sector, cu termen de implementare până la finalul anului 2025. Acesta încurajează statele membre să adopte strategii naționale coerente pentru susținerea economiei sociale.


Instrumente esențiale pentru dezvoltarea ecosistemului

Pentru ca economia socială să se poată dezvolta la nivel național, este necesară adaptarea mecanismelor de:

  • ajutor de stat,
  • fiscalitate,
  • achiziții publice,
  • acces la finanțare.

Accesul la finanțare este în același timp un instrument de politică publică. Este esențial ca granturile și instrumentele financiare să fie utilizate strategic pentru a stimula creșterea și maturizarea actorilor economiei sociale.


Programe europene dedicate

Uniunea Europeană pune la dispoziție mai multe programe relevante:

  • Fondul Social European Plus (FSE+), axat pe granturi pentru incluziune socială și ocupare,
  • InvestEU, care oferă instrumente financiare precum microfinanțare, garanții și capitaluri proprii.

Aceste programe au evoluat în paralel cu maturizarea ecosistemului, oferind sprijin atât în fazele de start-up, cât și în dezvoltarea de fonduri specializate, așa cum este cazul AFIN în România.


Optimizarea sprijinului prin combinarea surselor

Un element esențial este utilizarea finanțării mixte. Combinarea granturilor cu garanțiile financiare generează un efect de levier mai mare, mobilizând capital privat și reducând riscurile percepute de investitori.

De asemenea, granturile acoperă costurile de tranzacție ridicate asociate cu finanțările de mică valoare – abordând o problemă sistemică întâlnită frecvent în cazul întreprinderilor sociale.


Transparență și măsurare a impactului

Comisia Europeană susține dezvoltarea de mecanisme credibile de măsurare a impactului. În acest sens, au fost lansate proiecte-pilot menite să construiască sisteme de monitorizare care să ofere încredere și vizibilitate actorilor economiei sociale.


AFIN – un exemplu de bună practică europeană

Modelul AFIN a fost evidențiat ca exemplu de succes în cadrul conferinței, fiind un proiect care reflectă viziunea Comisiei: de la idee la implementarea unui fond de investiții sociale, cu sprijinul ecosistemului european.


Deschidere spre contribuții

În prezent, are loc revizuirea Planului de Acțiune pentru Economia Socială, iar Comisia invită actorii relevanți să contribuie prin platforma participativă „Have Your Say”.


Concluzie

Colaborarea, inovarea, finanțarea adaptată și dezvoltarea capacităților sunt piloni esențiali în consolidarea economiei sociale în Europa. Aceasta trebuie să devină o prioritate comună, într-un efort coordonat între instituții, investitori, antreprenori și societatea civilă.


Cyrille Langendorff (Phitrust): „Mulțumesc, Bogdan și mulțumesc, Angela pentru că ați invitat PHITRUST astăzi să-și împărtășească experiența."


Cyrille Langendorff (Phitrust): Investițiile de impact – între capital răbdător și performanță socială


În cadrul conferinței „Misiune posibilă”, Cyrille Langendorff, Director al Phitrust, a prezentat experiența organizației în domeniul investițiilor de impact, subliniind modul în care performanța financiară și impactul social pot coexista într-un model solid și sustenabil.


Performanță financiară în slujba misiunii sociale

Phitrust demonstrează prin rezultate concrete că investițiile responsabile pot genera randamente competitive fără a compromite valorile sociale. Rata capitalului propriu (CCT) a atins un record de 20%, confirmând că „a face bine” și a obține performanță financiară nu sunt obiective contradictorii.


Private equity pentru întreprinderile sociale

Organizația a lansat primul său fond de private equity în 2006, dedicat exclusiv întreprinderilor sociale. De atunci, Phitrust a devenit un actor esențial în finanțarea afacerilor cu impact pozitiv în Franța, dar și în alte regiuni ale Europei.


Un model de acționariat adaptat misiunii

Phitrust investește ca acționar minoritar în organizații de tip asociativ, cooperatist sau fundații. Scopul nu este preluarea controlului, ci protejarea misiunii sociale și sprijinirea dezvoltării sustenabile pe termen lung.

Organizația urmează o filosofie de tip „impact first”, punând accent pe transformarea socială, nu pe maximizarea profitului.


Capital răbdător și parteneriate de durată

Un aspect fundamental în abordarea Phitrust este disponibilitatea de a susține întreprinderile sociale pe termen lung. În multe cazuri, aceste organizații au nevoie de peste 10 ani pentru a deveni sustenabile. Phitrust rămâne implicat pe tot parcursul acestui proces.

Expansiunea geografică include, pe lângă Franța, țări precum Italia, Spania, Belgia, Portugalia, dar și regiuni din Africa și Asia.


Studii de caz și povești de succes

  • Lavarap – de la un buget inițial de 2,5 milioane euro la 120 milioane euro; peste 100.000 de persoane au fost reintegrate pe piața muncii.
  • PerMicro (Italia) – 15 ani de incluziune financiară, cu rentabilitate atinsă în 2024.


Un ecosistem matur în Franța

Franța oferă un cadru complex pentru investițiile de impact, cu instrumente diverse: platforme de crowdfunding, fonduri de tip seed, fonduri de capital privat și fonduri solidare. Acest mediu facilitează colaborarea între investitori și întreprinderi sociale.


Măsurarea impactului – un element cheie

Phitrust utilizează indicatori de performanță socială (KPI) măsurați pe perioade de 3–5 ani, păstrând un istoric detaliat al impactului acumulat în peste două decenii de activitate.


Guvernanță și implicare activă

Implicarea în consiliile de administrație este o practică esențială pentru Phitrust. Scopul este de a sprijini organizațiile prin mentorat și coaching, menținând totodată direcția socială a activității acestora, fără a impune controlul.


Colaborare cu antreprenori deschiși și transparenți

Phitrust caută parteneriate cu fondatori care sunt deschiși colaborării și guvernanței partajate. Accentul este pus pe transparență, angajament și viziune comună.


Evoluția portofoliului

Până în prezent, Phitrust a atras aproape 100 de milioane euro în investiții, cu o rată de neplată menținută la un nivel scăzut (7,2%). Fondul actual urmărește o capitalizare între 50 și 60 de milioane euro, cu investiții medii de 2–3 milioane euro pe întreprindere.


Locuire socială: un exemplu concret

În Italia, Phitrust a sprijinit o întreprindere socială de locuire din Torino, care ulterior s-a extins în Genova. Aceasta contribuie activ la reducerea deficitului de locuințe accesibile, integrând în același timp principiile incluziunii sociale.


Concluzii

  1. Capitalul răbdător este esențial pentru susținerea întreprinderilor sociale și trebuie aliniat misiunii acestora.
  2. Antreprenorii trebuie să fie deschiși colaborării, implicării investitorilor în guvernanță și adaptării la un model partenerial.
  3. Impactul social trebuie să fie clar intenționat, măsurabil și relevant – nu doar afirmat.


 

Oana Elena Mitea (Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale): „Evenimentul de astăzi, în care vorbiți despre instrumente financiare de susținere a antreprenorilor sociali, nu poate fi decât de bun augur.”


Oana-Elena Mitea (Ministerul Muncii): „Avem nevoie de parteneriate solide pentru a susține economia socială pe termen lung”


În cadrul conferinței „Misiune posibilă”, Oana-Elena Mitea, Director General Adjunct în cadrul Direcției Generale Politici și Programe pentru Muncă, Ocupare și Formare Profesională din Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a transmis un mesaj de sprijin pentru inițiativele dedicate antreprenoriatului social și finanțării etice.


Aprecierea pentru inițiativă și prezență internațională

Reprezentanta Ministerului a salutat desfășurarea evenimentului, remarcând participarea numeroasă și prezența unor parteneri internaționali de marcă, inclusiv reprezentanți ai Comisiei Europene. Această vizibilitate reconfirmă interesul crescut pentru consolidarea ecosistemului social și financiar din România.


Fonduri europene pentru economia socială

În ultimii ani, economia socială din România a beneficiat de sprijin financiar prin fonduri europene. Cu toate acestea, provocările persistă, în special în ceea ce privește supraviețuirea întreprinderilor sociale după încheierea perioadei de finanțare. Acest aspect evidențiază necesitatea dezvoltării unor instrumente financiare sustenabile și a unui cadru de sprijin pe termen lung.


Cadrul legislativ și inițiativele strategice

România dispune în prezent de o legislație actualizată privind economia socială, inclusiv prin reformele și investițiile asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministerul lucrează la elaborarea unei strategii naționale pentru economia socială, în colaborare cu parteneri din sectorul public, antreprenorial și societatea civilă.

Această strategie este dezvoltată cu sprijin european și printr-un proces amplu de consultare permanentă, pentru a reflecta în mod fidel nevoile și realitățile din teren.


Comunitatea de practică și invitația la implicare

Ministerul a facilitat înființarea unei comunități de practică dedicate economiei sociale, care reunește actori din administrația publică, antreprenori sociali, experți și organizații neguvernamentale. Participanții interesați de acest demers sunt încurajați să ia legătura cu Raluca Crista Neagoie, prezentă în cadrul evenimentului, pentru a se alătura acestei rețele colaborative.


Transformare digitală și sprijin pentru grupuri vulnerabile

Un proiect important aflat în derulare vizează crearea unei platforme digitale cu funcție de marketplace, dedicată promovării produselor și serviciilor întreprinderilor sociale. Obiectivul principal al acestei platforme este integrarea profesională a persoanelor din grupuri vulnerabile, contribuind astfel la o piață a muncii mai echitabilă și incluzivă.


Parteneriat și colaborare în cadrul Comisiei Naționale

Ministerul Muncii colaborează activ cu reprezentanți ai economiei sociale prin intermediul Comisiei Naționale pentru Economia Socială, un organism consultativ ce oferă spațiu de dialog și formulare de propuneri strategice.


Concluzie

Doamna Mitea a transmis un mesaj de încurajare și a reiterat invitația deschisă la implicare: „Mult succes în dezbateri și în continuarea colaborării în cadrul comunității de practică. Consolidarea economiei sociale presupune viziune comună, dialog și acțiune concertată.”


Florin Dragu (Banca Națională a României): „Economia socială = parte integrantă a unei economii durabile. Creditul social are potențial și riscuri reduse. Educația financiară trebuie integrată în ecosistemul de finanțare."


Florin Dragu (BNR): Creditul social – un potențial semnificativ pentru o economie durabilă


În cadrul conferinței „Misiune posibilă”, Florin Dragu, economist și Șef Serviciu Riscuri Sistemice în cadrul Băncii Naționale a României, a oferit o analiză detaliată privind incluziunea financiară și oportunitățile de dezvoltare a finanțării sociale în România.


Nivel scăzut de intermediere financiară

România continuă să înregistreze cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Uniunea Europeană. Potrivit datelor din 2024, activele bancare reprezintă doar 49,8% din PIB, în contrast cu Polonia (93%) sau Cehia (peste 100%).


Creditarea privată – subdimensionată

Creditul privat cumulat în economie (companii și populație) se situează la doar 24% din PIB. Deși volumul creditului a crescut, ponderea sa în economie a scăzut, semnalând o nevoie urgentă de măsuri pentru stimularea accesului la finanțare.


Evoluții în incluziunea financiară

Progresul este vizibil: populația nebancarizată a scăzut de la 55% în 2011 la 31% în 2021. Cu toate acestea, România rămâne în urmă față de alte state din regiune, precum Bulgaria (16%) sau Polonia (5%).


Finanțarea socială – un sector în creștere

Conceptul de finanțare socială este extins și include cooperative, asociații agricole, persoane fizice autorizate (PFA) și întreprinderi individuale (II). Stocul total al finanțărilor sociale este de aproximativ 3,6 miliarde lei, din care 57% provine de la IFN-uri, iar 43% de la bănci.

Numărul debitorilor din sectorul social a crescut cu 50% în ultimii cinci ani, ajungând la aproximativ 9.000 de persoane, dintre care 72% accesează finanțare prin intermediul IFN-urilor.


Investițiile – principala destinație a creditului social

Majoritatea împrumuturilor sociale sunt destinate investițiilor, contribuind la consolidarea antreprenoriatului. De asemenea, aceste finanțări prezintă un risc scăzut: rata creditelor neperformante este de doar 1,4%, sub media națională de 2%.


Structura împrumuturilor: lei vs. valută

În timp ce băncile acordă 91% din împrumuturi în lei, IFN-urile operează preponderent în valută (70%). Acest aspect evidențiază importanța reducerii riscului valutar prin promovarea creditelor în monedă națională.


Microfinanțarea – o tendință accelerată

Împrumuturile sub 500 de euro au crescut cu 102% între 2018 și 2024, atingând un volum total de 11,7 miliarde lei. Domeniile principale deservite includ serviciile, comerțul și construcțiile – sectoare esențiale pentru microîntreprinderile românești.


Educația financiară – o prioritate

Nivelul de educație financiară din România este sub media OECD, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii. Este esențială intensificarea programelor de informare și creșterea gradului de digitalizare pentru o participare mai activă la sistemul financiar.


Concluzii

  • O economie sănătoasă este atât competitivă, cât și incluzivă.
  • Economia socială trebuie să fie parte integrantă a unei economii durabile.
  • Creditul social are un potențial ridicat și un profil de risc redus.
  • Educația financiară trebuie integrată ca pilon de bază în dezvoltarea ecosistemului de finanțare.


Florin Dragu subliniază necesitatea unor politici publice coerente și a unui efort comun din partea instituțiilor financiare, a autorităților și a actorilor sociali pentru a transforma finanțarea socială într-un motor real de incluziune și dezvoltare economică sustenabilă.


Cristina Dumitrescu (EIF): Sprijinul European pentru Antreprenoriatul Social – Prioritate Strategică


Cristina Dumitrescu, Head of Unit pentru Inclusive Finance în cadrul Fondului European de Investiții (EIF), a participat online la conferința „Misiune posibilă”, subliniind angajamentul ferm al Grupului Băncii Europene de Investiții în sprijinirea accesului la finanțare pentru antreprenorii sociali și IMM-uri.


Rolul Fondului European de Investiții

Misiunea EIF este de a facilita accesul la finanțare pentru întreprinderile mici și mijlocii, inclusiv cele cu impact social, prin intermediul partenerilor financiari: bănci, instituții financiare nebancare și fonduri de capital.


O experiență vastă în regiune

Cu peste 25 de ani de activitate în domeniul financiar, în special în Europa Centrală și de Est, Cristina Dumitrescu aduce o perspectivă consolidată asupra nevoilor reale ale antreprenorilor din regiune.


Obiective strategice pentru 2024

EIF și-a stabilit ca priorități sustenabilitatea, inovația, dezvoltarea economică și impactul social. Două teme transversale stau la baza intervențiilor: coeziunea socială și combaterea schimbărilor climatice.


Provocări în accesarea finanțării

Deși peste 3.600 de IMM-uri au beneficiat de sprijin în 2024, o provocare majoră persistă: unul din patru antreprenori din UE nu reușește să acceseze finanțare. În cazul întreprinderilor sociale, barierele sunt și mai accentuate – acestea sunt adesea percepute ca fiind fie prea riscante, fie prea mici pentru investitori instituționali, fie prea mari pentru microfinanțare.


Băncile etice – un canal eficient de sprijin

Doar 14,5% dintre întreprinderile sociale accesează credite în mod real, iar cele mai receptive instituții rămân băncile etice, în special cele membre ale rețelei FEBEA.


Sprijinul EIF pentru antreprenoriatul social

EIF sprijină organizații care susțin modele de afaceri cu impact social, indiferent de domeniul de activitate. Instrumentele dezvoltate de-a lungul timpului – precum programele Progress, EaSI și InvestEU – au mobilizat peste 14 miliarde de euro și au generat peste 400 de tranzacții în favoarea antreprenorilor mici, micro și sociali.


Profilul beneficiarilor

Întreprinderile sociale finanțate sunt în majoritate ONG-uri, cooperative sau fundații, active în domenii precum integrarea refugiaților, agricultura ecologică sau furnizarea de servicii sociale.


Disparități regionale semnificative

Accesul la finanțare este considerabil mai limitat în Europa Centrală și de Est față de Europa de Vest. Aceste discrepanțe subliniază nevoia de intervenții direcționate și de consolidare a ecosistemelor financiare incluzive în regiune.


Concluzie

Cristina Dumitrescu a exprimat recunoștință pentru invitația la conferință și a reafirmat disponibilitatea EIF de a continua sprijinul pentru antreprenorii sociali din România și din întreaga regiune. În încheiere, și-a exprimat dorința de a participa fizic la o viitoare ediție a evenimentului, pentru a consolida dialogul cu actorii locali din economia socială.

 



Panel 1 – Leadershipul românesc încurajează economia socială

Conferința „Misiune posibilă: cum eliminăm barierele de finanțare pentru antreprenorii sociali”

Moderator: Adelina Mihai, Revista Cariere

Primul panel al conferinței a reunit lideri din sectorul financiar, investițional și antreprenorial, oferind o imagine de ansamblu asupra oportunităților și provocărilor din economia socială românească.

Participanți:

  • Simona Petrescu, Director ESG, UniCredit Bank
  • Cosmin Vladimirescu, Director General România și Croația, Mastercard
  • Bogdan Axinia, Impact Investing Director, Inspire Asset Management
  • Andrei Goșu, Managing Partner, Ascendis
  • Roxana Damaschin-Tecu, Co-fondator OilRight, antreprenor social


România, la început de drum în antreprenoriatul social

Panelul a evidențiat că dezvoltarea sectorului economiei sociale din România a accelerat în ultimii trei ani. Tot mai multe companii și instituții financiare încep să ofere sprijin concret pentru antreprenorii sociali, iar inițiativele locale se transformă în modele de bună practică.


OilRight – o afacere cu dublu impact: social și ecologic

Un exemplu remarcabil prezentat a fost OilRight – o întreprindere socială care:

  • Colectează ulei alimentar uzat
  • Creează locuri de muncă pentru persoane vulnerabile
  • Produce lumânări și oferă ateliere de sustenabilitate în școli și companii

Sursele de finanțare inițiale au inclus un grant european de 100.000 de euro, campanii de crowdfunding și premii pentru inovație. Una dintre provocările actuale rămâne atragerea capitalului de creștere.


UniCredit Bank – angajament pentru finanțare socială

UniCredit Bank a prezentat o serie de inițiative dedicate:

  • Produse financiare adaptate economiei sociale, incluse în noul catalog
  • Programe de educație antreprenorială dezvoltate în parteneriat cu universități
  • Inițiativa „Skills for Transition”, care sprijină tranziția verde și digitală


Mastercard – susținere activă pentru antreprenoriatul social

Mastercard a evidențiat că România a înregistrat cel mai mare număr de aplicanți la granturile Strive. În plus, a fost lansată o rundă de finanțare dedicată exclusiv antreprenorilor români. Compania a subliniat importanța elaborării unor planuri de afaceri bine structurate pentru a atrage finanțare durabilă.


Investitorii de impact – nevoia de complementaritate

Reprezentanții fondurilor de impact au accentuat necesitatea unor instrumente de finanțare flexibile, care să țină cont de diversitatea formelor juridice ale întreprinderilor sociale. De asemenea, au subliniat importanța educației financiare și a sprijinului personalizat pentru antreprenori.


Ascendis – investiție cu impact social

Ascendis a descris implicarea sa activă în proiectele AFIN, oferind mentorat, sprijin strategic și comunicare. Compania consideră că investiția în educație și sprijin financiar sunt elemente esențiale pentru generarea de impact social sustenabil.


Tinerii – motorul viitorului economiei sociale

Panelul a evidențiat că tinerii pot deveni o forță majoră de schimbare, însă este esențial ca mesajele să ajungă la ei în formate relevante. Soluțiile propuse includ:

  • Învățare peer-to-peer
  • Formarea profesorilor în domeniul economiei sociale
  • Utilizarea de platforme digitale, storytelling autentic și canale precum TikTok sau ChatGPT

Concluzii și mesaje finale

Toți speakerii au subliniat că antreprenoriatul social nu este doar o profesie, ci un mod de a trăi și de a contribui activ la transformarea societății. Este nevoie de politici publice coerente, de acces la finanțare și informație adaptată, dar mai ales de motivația de a genera schimbări pozitive pentru oameni și comunități.

„Aici e locul dacă vrei să schimbi lumea.”



Panel 2 – Finanțarea afacerilor sociale: de la intenție la acțiune

Moderator: Ionuț Pascu, Managing Partner, Nimble Minds Advisory

Invitați:

  • Alexandru Codreș, Area Manager, BCR Social Finance
  • Cătălin Leonte, CEO, FNGCIMM
  • Marinela Mihalcea, Manager Produse de Finanțare, UniCredit Bank
  • Bogdan Dimciu, Co-fondator Ophori Cosmetics SRL

Acest panel a abordat provocările și soluțiile de finanțare pentru întreprinderile sociale din România, reunind specialiști din sistemul bancar, fonduri de garantare și un antreprenor cu impact social.


BCR Social Finance – finanțarea ca parte din misiune

Reprezentantul BCR Social Finance a subliniat că afacerile sociale reprezintă o componentă esențială a misiunii instituției. În doar patru ani, organizația a crescut de la patru la peste 150 de întreprinderi sociale finanțate, menținând o rată de neperformanță mai scăzută decât cea înregistrată în cazul antreprenorilor tradiționali.


FNGCIMM – noi inițiative pentru economie socială

Cătălin Leonte, CEO FNGCIMM, a recunoscut lipsa programelor dedicate economiei sociale până în prezent. Totuși, instituția pregătește lansarea a trei inițiative noi, în colaborare cu AFIN și ADV România. Acestea vizează o schimbare de paradigmă, prin dezvoltarea de produse finanțate din fonduri proprii.


UniCredit Bank – soluții personalizate și educație financiară

UniCredit Bank a prezentat rezultatele unei echipe dedicate economiei sociale, care lucrează la produse de finanțare fără garanții și oferă sprijin prin ateliere de educație financiară. Abordarea băncii este una colaborativă, cu accent pe adaptarea serviciilor la nevoile specifice ale întreprinderilor sociale.


Ophori Cosmetics – o lecție antreprenorială

Bogdan Dimciu, fondatorul Ophori Cosmetics, a povestit tranziția de la ONG la întreprindere socială. Experiența sa a subliniat importanța unui plan de afaceri realist și bine fundamentat, dar și devotamentul față de impactul social. Pentru Ophori, incapacitatea de plată „nu este o opțiune”.


Economia socială în România – între potențial și realitate

Panelul a analizat cifrele actuale care indică o prezență modestă a economiei sociale în România:

  • Doar 0,3% din populația activă este angajată în întreprinderi sociale
  • Doar 0,18% din PIB provine din acest sector, comparativ cu 6–8% în Uniunea Europeană
  • Județul Prahova concentrează 15% din veniturile generate de economia socială

Bariere și soluții

Participanții au discutat despre miturile și realitățile din jurul finanțării:

  • Mit: „Banca este un inamic”
  • Realitate: lipsa de date financiare și educație economică reprezintă principalele obstacole

Soluțiile identificate includ mentoratul, consultanța și sprijinul pe termen lung, din partea unor parteneri strategici.


Profilul unei afaceri sociale sustenabile

Afacerea socială ideală trebuie să aibă:

  • Surse multiple de finanțare
  • Impact social clar și durabil
  • Continuitate în activitate, dincolo de proiectele punctuale

Recomandări și direcții strategice

Printre concluziile panelului s-au regăsit:

  • Nevoia unei strategii naționale construite gradual și realist
  • Promovarea colaborării și a învățării reciproce între actori
  • Consolidarea rețelelor de sprijin și schimb de bune practici

Programe precum Social Impact Award sau MARK oferă mentorat și direcționare, contribuind la dezvoltarea unei generații de antreprenori sociali încrezători și bine pregătiți.

Finanțarea, atunci când este corect înțeleasă, devine un partener strategic, nu un obstacol.



Panel 3 – Inovație în finanțarea socială: de la crowdfunding la investiții cu impact


Moderator: Bogdan Merfea, Președinte, Social Finance Association

Speakeri:

  • Petrică Dulgheru, Fondator și membru al Consiliului REDI Fund
  • Tudor Darie / Cătălina Plinschi, Platforma de crowdfunding Fagura
  • Eliza Chirilă Pop, Director Executiv de Programe, Asociația The Social Incubator
  • Sorin Peligrad, Președinte, Asociația Pro Afaceri România
  • Virgil Chițu, Romania Lead, BlackPeak Capital


Soluții alternative de finanțare pentru antreprenorii sociali

Acest panel a reunit voci diverse din domeniul financiar și social, propunând modele complementare creditării clasice. De la crowdfunding și fonduri de investiții, până la inițiative educaționale și exemple concrete de afaceri sociale, discuțiile au pus accentul pe diversitate, colaborare și potențial de scalare.


Modele concrete de impact

Eliza Chirilă Pop a prezentat modelul „RetușArt”, un atelier de croitorie dedicat tinerilor din sistemul de protecție. Afacerea combină formarea profesională cu integrarea pe piața muncii și reprezintă un exemplu de sustenabilitate socială.


Crowdfunding ca instrument pentru IMM-uri

Cătălina Plinschi, reprezentând platforma Fagura, a arătat cum crowdfundingul poate sprijini microîntreprinderile excluse de la finanțarea bancară. Platforma oferă nu doar capital, ci și o formă de validare publică a ideii de afacere, contribuind la creșterea vizibilității și încrederii în rândul investitorilor.


Ecosisteme de sprijin pentru antreprenori vulnerabili

Petrică Dulgheru a vorbit despre experiența REDI Fund în sprijinirea antreprenorilor romi. Acesta a accentuat nevoia de ecosisteme solide care să ofere nu doar capital, ci și mentorat, sprijin logistic și încredere, mai ales în comunitățile marginalizate.


Perspective din investiții private

Virgil Chițu, reprezentând BlackPeak Capital, a prezentat abordarea fondurilor de investiții în ceea ce privește sustenabilitatea și impactul. Fondul aplică principii ESG în procesul de selecție a investițiilor și urmărește rezultate concrete, precum reducerea emisiilor sau crearea de locuri de muncă.


Educație antreprenorială cu sens

Sorin Peligrad a adus în atenție inițiativa „Arena Urșilor”, un program care susține liceenii și startupurile sociale prin concursuri de idei și mentorat. Acest tip de educație contribuie la formarea unei noi generații de antreprenori responsabili.


Colaborare și instrumente hibride

Discuțiile au subliniat necesitatea unor instrumente hibride de finanțare – care să combine, de exemplu, crowdfundingul cu creditarea prin instituții financiare non-bancare (IFN). Astfel de soluții pot acoperi o paletă mai largă de nevoi, de la microfinanțare la investiții pe termen lung.


Ambiție colectivă și obiectiv asumat

Participanții au exprimat o viziune comună: crearea a 100.000 de locuri de muncă în următorii cinci ani, prin dezvoltarea întreprinderilor sociale și consolidarea ecosistemului de sprijin financiar și educațional.


România – un ecosistem emergent în finanțare socială

Evenimentul a demonstrat că România are premise reale pentru a deveni un pol regional în ceea ce privește finanțarea alternativă a antreprenoriatului social. Rețeaua formată între finanțatori, antreprenori și ONG-uri reprezintă o bază solidă pentru viitoare parteneriate și inovații sistemice.


Insight-uri cheie

✅ Creditele sociale au rată de neperformanță mai mică decât media pieței

✅ Microfinanțarea și crowdfundingul sunt în creștere accelerată

✅ Băncile etice și IFN-urile de impact, ca AFIN, sunt cheia pentru incluziune financiară reală

✅ Mentoratul și educația financiară sunt la fel de importante ca finanțarea în sine


Exemple și inițiative locale

OilRight – transformă uleiul uzat în locuri de muncă și lumânări sustenabile

Ophori Cosmetics – business social născut dintr-un ONG

RetușArt – atelier de croitorie pentru tineri din sistemul de protecție

Fagura, REDI Fund, Black Peak Capital – propun modele alternative de finanțare socială


Ecosistem în construcție:

  • SFA – AFIN – ADV pregătesc lansarea unui fond de investiții sociale
  • Se conturează o strategie națională pentru economia socială
  • Se înființează o platformă digitală tip marketplace pentru produse și servicii sociale
  • Se dezvoltă programe de educație pentru tineri și viitori antreprenori


Vrei să (re)trăiești evenimentul?

Pozele oficiale, 🎥 aftermovie-ul (în română și engleză), precum și 📂 prezentările speakerilor sunt disponibile aici: https://s.go.ro/yuyc22ba


Filmul conferinței integral poate fi vizionat aici: https://youtu.be/FJDRJj8WVeM


Ce urmează:

Consultări pentru strategia națională

Noi parteneriate pentru educație și mentorat

Produse financiare adaptate misiunii sociale


Mulțumim tuturor participanților, partenerilor și finanțatorilor care cred că antreprenoriatul social este... nu doar posibil, ci necesar!

  • by: SFA
16 Iunie 2025

Postări recente

Instrumente de Accesibilitate

×

Dimensiunea Textului

Spațierea textului

Contrast

Saturație

Tonuri